“Consolidarea iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi a violenţei în familie, în România”
Un proiect derulat în parteneriat de:
Biserica Ortodoxă Română, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Organizaţia Internaţională pentru Caritatea Creştin Ortodoxă
Cu sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite ale Americii,
1. Problematicile alese a) De ce SIDA? Pentru că:
Rata numărului de infectări cu HIV/SIDA în ţări vecine este în creştere alarmantă;
Primele semne ale unei creşteri de acest fel au apărut şi în România;
Tinerii sunt informaţi cu preponderenţă doar asupra anumitor metode de prevenire.
b) De ce violenţa în familie? Pentru că:
“În familie” suntem printre cele mai violente naţiuni din Europa (Studiul de cercetare al Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA-2004)
Este un fenomen perceput ca aproape “normal” în mentalitatea românească;
Există la toate nivelurile societăţii româneşti;
În sânul unie comunităţi există o “conspiraţie a tăcerii” în privinţa acestuia. Aceeaşi tăcere este păstrată şi la nivel de relaţie victimă-comunitate
2. Scopul proiectului
Îmbunătăţirea capacităţii Bisericii de a se mobiliza şi a mobiliza comunitatea locală pentru implicarea mai activă în rezolvarea propriilor probleme sociale, în special în ceea ce priveşte SIDA şi violenţa în familie
3. Obiectiveleurmărite
Dezvoltarea unor atitudini pozitive şi pro-active, în rândul preoţilor şi profesorilor de religie, referitor la problematici şi la cei ce suferă de pe urma lor;
Îmbunătăţirea nivelului lor de profesionalism, şi a abilităţilor de elaborare de proiecte şi activităţi de interevenţie pe cele două problematici şi pe orice altă chestiune din sfera socială a comunităţii;
Îmbunătăţirea nivelului lor de profesionalism, şi a abilităţilor de motivare şi mobilizare a membrilor comunităţii şi a elevilor pentru acţiuni comunitare referitoare la cele două problematici şi la orice altă chestiune din sfera socială a comunităţii;
Îmbunătăţirea gradului de implicare voluntară a membrilor comunităţii în activităţi de prevenire.
4. Metodelele de prevenire a SIDA promovate în cadrul proiectului
Abstinenţa (întârzierea debutului vieţii sexuale) până la căsătorie;
Fidelitatea în cadrul cuplului.
5. Specificul abordării violenţei în familie
Dorim declanşarea unui proces de schimbare a atitudinii tolerante faţă de fenomen şi de agresori.
Dorim formarea unui comportament asertiv în situaţii care pot escalada în violenţă, inclusiv în cea de tip familial;
Promovăm modelul creştin de familie în care armonia căminului se construieşte pe dragoste, comunicare, respect reciproc şi nu pe teamă;
Promovăm ideea că violenţa, în general, nu este o soluţie pentru rezolvarea conflictelor în familie sau în afara ei.
6. Modul de interacţiune cu alte organizaţii în domeniul prevenirii
colaborăm cu orice organizaţie care promovează aceleaşi metode
Nu concurăm alte organizaţii ci completăm oferta de metode de prevenire şi efortul comun de prevenire;
Nu combatem metodele promovate de alte organizaţii; vom ţine cont mereu de scopul comun al tuturor celor ce activează în domeniu: prevenirea infectării cu HIV.
Totuşi vom scoate în evidenţă avantajele metodelor promovate de BOR: eficacitatea mai mare şi concordanţa cu valorile şi etosul creştin.
7. Rolul partenerilor în proiect
Proiectul este gestionat şi coordonat în comun de BOR şi IOCC, cu participarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
a) Patriarhia Română
Coordonează implementarea activităţilor proiectului prin Coordonatorul de Proiect numit de Sfântul Sinod şi prin Consilierii Sociali de la nivel central şi local;
Instruieşte şi asistă preoţii şi profesorii implicaţi prin echipele locale de proiect formate din coordonatorii angajaţi în eparhiile implicate.
Implementează activităţile de prevenire, formare şi informare a comunităţii prin preoţii şi profesorii implicaţi.
b) IOCC
În calitate de organizaţie americană, eligibilă astfel pentru obţinerea finanţării, va purta responsabilitatea formală pentru managementul proiectului;
În colaborare cu BOR, va elabora strategia de implementare a proiectului
Colaborează la coordonarea activităţilor
Monitorizează activităţile;
Evaluează rezultatele şi întocmeşte rapoartele de activitate către USAID.
c) Ministerul Educaţiei şiCercetării
Facilitează participarea profesorilor de religie la activităţile proiectului.
Facilitează desfăşurare activităţilor proiectului în cadrul şcolii;
Facilitează procesul de modificare a programei de religie.
d) Punctele forte ale Bisericii Ortodoxe Române care au atras guvernul SUA să propună Patriarhiei Române implicarea şi coordonarea acestui proiect
Tradiţie, experienţă şi capacitate în diseminarea informaţiei la nivel individual şi comunitar;
Tradiţie, experienţă şi capacitate dea mobiliza comunitatea şi a individul pentru activităţi filantropice;
Reţeaua dezvoltată de preoţi şi profesori de religie
Calitatea BOR de formator şi leader de opinie.
Nivelul de încredere a populaţiei în Biserică;
8. Finanţarea proiectului
Proiectul este finanţat de guvernul Statelor Unite ale Americii prin Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţinoală (USAID). Suma acordată este de 2.000.000 USD
BOR, MEC şi IOCC s-au angajat să aducă o contribuţie în natură la proiect estimată la 3.390.000 USD;
Din acest total, valoarea evaluată a contribuţiei în natură, a BOR, va fi de 2.150.000 USD.
9. Implementarea proiectului
Proiectul a început oficial în 14 aprilie 2005 şi se va desfăşura până în martie 2008;
a) Harta derulării proiectului
Etapele şi regiunile în care se implementează proiectul
Regiunea 1 (eparhii/judeţe)
Municipiul Bucureşti (sect. 1),
Iaşi (jud Iaşi),
Timişoara (jud Timişoara),
Craiova (jud Dolj),
Tomis (jud Constanţa),
Roman (mun. Bacău şi com, Stăniţa),
Slobozia (jud. Ialomiţa)
Severin (Jud Mehedinţi)
Regiunea 2 (eparhii/judeţe)
Aici, activităţile vor demara în vara anului 2006 şi vor dura 12 luni de la data înecperii.
Municipiul Bucureşti ((extindere în sect. 4),
Roman (extindere în întreaga eparhie)
Huşi,
Dunărea de Jos (jud Galaţi)
Sibiu (jud Braşov),
Alba Iulia (jud Alba),
Cluj (Jud Cluj şi Mun Bistriţa)
9.1. Selecţia şi instruirea participanţilor la proiect
a) Selecţia şi instruirea membrilor echipei de proiect
În lunile mai-iunie 2005 au fost angajaţi membrii echipei centrale a proiectului formată din un manager de proiect din partea IOCC şi un coordonator de proiect din partea BOR care colaborează pe procesul de dezvoltare a strategiei. Coordonatorul de proiect supervizează activitatea a doi coordonatori naţionali pentru lucrul în comunitate şi, respectiv, în şcoală, care lucrează cu echipele din teritoriu. Această echipă este supervizată de către Coordonatorul de Programe al IOCC Romania, în calitate de reprezentant al organizaţiei contractante.
În luna iulie 2005 a fost efectuată selecţia membrilor echipelor locale din regiunea 1. Au fost selectate 32 de persoane cu experienţă fie în domeniul social fie în cel educaţional. Procesul de selecţie a fost efectuat de echipa centrală de proiect, în colaborare de sectoarele sociale şi culturale ale eparhiilor
Aceştia au fost deja instruiţi printr-o serie de sesiuni de formare de formatori;
În primăvara anului 2006 începe selecţia pentru pentru încă 20 de membri ai echipelor locale din regiunea 2. Şi aceştia vor trece mai întâi prontr-o serie de sesiuni de formare de formatori, înainte de a începe ei înşişi să instruiască preoţii şi profesorii participanţi la proiect
b) Selecţia şi instruirea preoţilor şi profesorilor de religie care vor participa la proiect
În luna septembrie 2005, echipele locale de proiect din Reg. 1 au început selecţia pentru preoţii şi profesorii de Religie care au dorit să se implice voluntar.
În luna aprilie 2006, fiecare coordonator local va începe seminariile de instruire cu grupa de preoţi sau profesori pe care a selectat-o. Fiecare grupă are până la 50 de persoane, împărţite pe două sau trei subgrupe pe timpul sesiunilor de instruire.
Fiecare preot şi profesor va trece printr-o serie de 5 seminarii de informare şi formare de abilităţi care s-i permită să elaboreze mini-proiecte, activităţi şi acţiuni comunitare sau şcolare, în vederea prevenirii celor două flageluri şi să mobilizeze în acest sens, comunitatea sau elevii.
Coordonatorii îi vor asista apoi, în comunitateasau în şcoala unde aceştia activează, în implemenarea activităţilor proiectului;
Coordonatorii le vor facilita conectarea la resursele sau oportunităţile de colaborare de pe plan local sau naţional;
Acelaşi proces va fi repetat în Reg. 2, începând cu luna septembrie 2006,
Vor fi selectaţi aproximativ o treime din numărul total de preoţi şi profesori de religie din eparhiile participante, adică un total estimat de 1.200 de preoţi şi 1.200 de profesori.
De asemenea, vor fi selectate aproximativ 700 de preotese dintre soţiile preoţilor care vor fi selectaţi. Ele vor beneficia de asemeneni, de instruire.
Se estimează că un număr de aproape 350.000 de elevi vor fi informaţi despre SIDA şi VF, în cadrul orelor de religie, de către profesorii participanţi.
Sesiunile de instruire se vor desfăşura la nivel local, de preferat, în spaţii puse la dispoziţie de eparhie;
c)Subiectele seminariilor de intruire pentru preoţi şi profesori
Problematica HIV/SIDA (1)
mituri şi realităţi referitor la HIV/SIDA;
modalităţi de prevenire a infectării cu HIV: abstinenţa şi fidelitatea în cuplu;
modalităţi de relaţionare cu cei infectaţi;
drepturile persoanelor HIV pozitive
modalităţi de referire către asistenţă specializată pentru cei infectaţi sau bolnavi;
moduri de interacţiune cu actorii comunitari relevanţi în domeniu, în spiritul cooperării în interesul comun al celor afectaţi;
metode de conştientizare, sensibilizare a comunităţii la problemele cu care se confruntă persoanele HIV pozitive: discriminarea, marginalizarea, stigmatizarea etc
metode de mobilizare a comunităţii (parohie şi şcoală) pentru activităţi de prevenire, conştientizare, sensibilizare, combatere a discriminării, marginalizării şi stigmatizării;
Problematica violenţei în familie
mituri şi realităţi referitor la violenţa în familie, în România
modalităţi de prevenire şi combatere a atitudinii tolerante a comunităţii;
modalităţi de relaţionare cu victima şi cu agresorul;
drepturile persoanelor victime ale violenţei;
modalităţi de referire către asistenţă specializată pentru victimă;
metode de conştientizare, sensibilizare a membrilor comunităţii referitor la problemele cu care se confruntă persoanele victime ale violenţei;
metode de mobilizare a comunităţii (parohie şi şcoală) pentru activităţi de prevenire;
moduri de interacţiune cu actorii comunitari relevanţi în domeniu, în spiritul cooperării în interesul comun al celor afectaţi;
Subiectele şi modurile de abordare vor ţine cont de realităţile specifice ale vieţii şi mentalităţilor existente într-o parohie şi în mediul şcolar. De asemenea, ele vor fi astfel alcătuite încât să ţină cont şi de principiile dezvoltării comunitare, plan pe care profesorul dar mai ales preotul poate avea o influenţă hotărâtoare. Rezolvarea acestor probleme într-o comunitate şi în şcoală care este şi ea, parte a comunităţii, este, la urma urmei, o chestinune de dezvoltare comunitară. Proiectul nostru concepe, în acest sens, comunitatea ca pe un organism viu care este afectat atunci când membrii săi suferă şi care se vindecă şi devine mai puternic doar prin contribuţia şi efortul tuturor membrilor săi.
d) Obiectivele seminariilor de instruire
Completarea cunoştinţelor participanţilor referitor la cele două problematici;
Îmbunătăţirea nivelului de conştientizare şi sensibilizare asupra problemelor create de violenţa în familie şi de SIDA şi asupra nevoilor vicimelor;
Îmbunăţăţirea abilităţilor de organizare de activităţi de prevenire în comunitate/şcoală;
Îmbunăţăţirea abilităţilor de motivare şi de mobilizare a membrilor comunităţii.
9.2. Activitatea practică a preoţilor şi profesorilor
a) Moduri practice de implicare a preoţilor
Luare de poziţie publică referitor la cele două problematici;
Informarea şi sensibilizarea membrilor comunităţii, individual sau împreună cu alţi lideri de opinie din comunitate;
Elaborarea şi derularea de acţiuni şi activităţi legate de cele două problematici, împreună cu membrii comunităţii/parohiei;
Implicarea preoteselor în activităţi;
Reactivarea sau impulsionarea activităţii grupurilor de suport comunitar (comitetele parohiale - comitetele filantropice) în parohii
Implicarea şi colaborarea cu ceilalţi actori comunitari relevanţi în domeniu;
Cercetarea resurselor de asistenţă intra şi extra comunitare de interes pentru victime şi facilitarea accesului acestora la ele;
Pentru elaborarea şi implemetarea activităţilor pe care preoţii le concep pentru parohia lor, aceştia vor beneficia de asistenţa tehnică a coordonatorilor comunitari din echipa locală de proiect.
b) Moduri practice de implicare a profesorilor de Religie
Informarea şi sensibilizarea elevilor prin intermediul orelor de religie;
Organizarea de acţiuni de informare şi prevenire, individual sau în comun cu alţi profesori din şcoală;
Organizarea de activităţi comune cu preoţii şi cu alţi leaderi de opinie din comunitate;
Organizarea de activităţi extra-curriculare care să aibă ca temă problematicile proiectului;
Implicarea diriginţilor şi a celorlalţi profesori interesaţim în activităţi intra şi extracurriculare care au ca subiect proiectul.
Pentru elaborarea şi implemetarea activităţilor pe care profesorii le concep pentru elevii lor, aceştia vor beneficia de asistenţa tehnică a coordonatorilor şcolari din echipa locală de proiect.
c) Moduri practice de implicare a comunităţii
Participarea la activităţile proiectului, alături de preot şi/sau profesor, individual sau în cadrul comitetelor filantropice parohiale;
Abordarea membrilor comunităţii, în discuţii private, cu scopul de a-i informa, conştientiza şi sensibiliza referitor la problematică;
Participarea la activităţile grupurilor de suport comunitar (comitetele parohiale - comitetele filantropice) în parohii, iniţiate sau reactivate de preot;
Iniţierea de activtăţi la nivel comunitar sau colabora cu preotul şi/sau cu profesorul, în dezvoltarea unor astfel de acţiuni;
Distribuirea de materiale informative.
d) Obiectivele specifice şi generale urmărite prin atragerea preoţilor, profesorilor şi a membrilor comunităţii (enoriaşi, elevi etc) în activităţile practice
În ceea ce priveşte preoţii şi profesorii:
Creşterea numărului de acţiuni de prevenire, informare şi sensibilizare referitor la problematici, în comunitate şi în şcoală;
Creşterea capacităţii profesionale a participanţilor la proiect de se implica sau a iniţia şi derula cu succes asemenea activităţi, prin acumulare de experienţă şi informaţie;
Creşterea capacităţii instituţionale a BOR de a interveni în tratarea problemelor create de cele două problematici, prin potenţarea şi folosirea eficientă a resurselor de care dispune;
Creşterea gradului de informare şi sensibilizare a membrilor comunităţii asupra pericolelor reprezentate de cele două flageluri;
Îmbunătăţirea imaginii BOR ca Biserică ancorată în prezent şi care se implică activ în problemele de actualtate cu care se confruntă societatea românească;
Creşterea gradului de relevanţă a BOR pentru societatea românească;
În ceea ce priveşte membrii comunităţii
Conştientizarea şi sensibilizarea lor referitor la problemele reale dar uneori invizibile ale victimelor;
Conştientizarea lor referitor la rolul pe care îl pot juca în agravarea sau atenuarea acestor probleme;
Demararea unui proces de schimbare de atitudine a individului şi a comunităţii faţă de victime şi de problemele cu care se confruntă;
Revigorarea şi consolidarea spiritului filantropic şi comunitar;
Potenţarea impactului implicării preotului şi a profesorului de religie, în activităţile proiectului;
9.3. Dezvoltarea suportului informaţional
Punct de vedere oficial referitor la cele două problematici şi la abordarea lor din punct de vedere creştin (în lucru);
Mesaj, a unui slogan şi a unui logo special care să individualizeze proiectul (în lucru);
Modele de lecţii despre SIDA şi VF, pentru clasele I-XII elaborate după structura programei de religie, care să fie predate în orele la dispoziţia profesorului şi la orele care au subiecte înrudite (familia creştină, boala şi suferinţă, iubirea creştină, prietenia etc)
Dezvoltarea de materiale informative şi instruvtive referitoare la cele două problematici: un ghid pastoral practic pentru preoţi, un ghid metodologic de predare a tematicilor la ora de Religie, pentru profesori, broşuri pentru enoriaşii şi elevii din parohiile şi şcolile participante la proiect, afişe, diferite materiale promoţionale;
Introducerea unor lecţii şi cursuri cu aceleaşi teme în curricula seminariilor teologice şi a facultăţilor de teologie
Încurajarea introducerii de cursuri de „filantropie aplicată la nivel de individ şi comunitate” la secţia „Pastorală” din facultăţile de teologie, ca parte a pregătirii pentru preoţie a viitorilor absolvenţi.
9.4. Mini-granturi pentru proiecte pilot
În cadrul proiectului vor fi finanţate mai multe proiecte pilot care vor avea ca scop prevenirea SIDA şi a violenţei în familie la nivel comunitar. Nivelul maxim al unui grant va fi de 5.000 USD.
Proiectele pot fi elaborate de preoţii, profesorii sau chiar simplii enoriaşi sau elevi implicaţi în proiect. Aceştia pot beneficia de asistenţă din partea coordonatorilor din echipele locale de proiect;
Obiectivul finanţării este de a oferi participanţilor la proiect, ocazia să aplice în mod practic ceea ce au învăţat în cadrul sesiunilor de instruire
Cele mai bune proiecte implementate în cadrul acestei secţiuni vor putea sluji drept modele de bună practică pentru ceilaţi participanţi sau non participanţi.
9.5. Înfiinţarea de cluburi pentru tineret
Un număr de 18 cluburi sunt înfiinţate în şcolile unde predau profesori implicaţi în proiect de către Fundaţia Noi Orizonturi, unul din subcontractorii de pe aceste proiect;
Cluburile desfăşoară activităţi bazate de principiile educaţiei non-formale, îmbinând jocul şi joaca (“adventure learning”) cu activităţi de serviciu în folosul comunităţii (“service learning”);
Obiectivul lor este de a motiva tinerii să fie activi şi responsabili faţă de ei înşişi şi de membrii comunităţii lor, din punct de vedere socio-moral, civic şi economic;
Scopul cluburilor este de a contribui la creşterea capitalului social constituit de membrii lor şi de a-i ajuta şi motiva pe aceştia să contribuie la creşterea acestui capital format din membrii comunităţilor acestora;
9.6. Evaluarea impactului activităţilor pe proiect ale preoţilor şi profesorilor. Contribuţia „în natură” a BOR
a) Fişa de evaluare a activităţii pe proiect
Proiectul are nevoie de o astfel de fişă pentru a putea cuantifica contribuţia „în natură” angajată de BOR faţă de finanţator;
Fişa va conţine întrebări referitoare la: activităţile desfăşurate, Cuantumul de timp alocat de preot şi de enoriaşi activităţilor programului, numărul de beneficiari, resursele folosite, partenerii locali, dificultăţile întâmpinate, lecţiile învăţate, planul viitoarelor intervenţii;
Fişa va fi completată lunar de fiecare preot şi profesor participant la proiect, asistat de coordonatorul local din echipa de proiect, va fi centralizată la nivel de centru eparhial şi va fi pusă la dispoziţia coordonatorilor din echipa locală de proiect spre analiză iar rezultatele vor fi comunicate echipei centrale pentru raportările către BOR şi către donator.
Hotărârea Sf. Sinod nr. 2271/1998 specifică faptul că evaluarea anuală a activităţii preotului va ţine cont şi de componenta social-filantropică a acesteia. Această hotărâre a fost de curând întărită prin Regulamentul de Asistenţă Socială în cadrul structurilor BOR, aprobat de Sfântul Sinod în anul 2005.
De asemenea, această fişă va contribui la evaluarea anuală a preotului, care ia acum în consideraţie şi activitatea lui filantropică din parohie
În baza hotărârii Sf. Sinod, echipa de proiect va elabora o astfel de fişă rezervată exclusiv activităţior proiectului;
Fişa va fi popularizată şi explicată preoţilor, în cadrul seminariilor de instruire.
În sistemul şcolar există deja evaluări ale activităţii extracurriculare ale profesorilor. Fişele lor de raportare se vor folosi de acest suport legal.
b) Componentele contribuţiei „ în natură” a BOR
Timpul dedicat activităţilor proiectului de preoţii selectaţi spre participare şi de personalul administrativ epahial (consilieri şi inspectori epahiali);
Contribuţia parţială la plata salariilor coordonatorilor comunitari (cu referire expresa la acei coordonatori care, la momentul angajării, sunt deja încadraţi ca preoţi misionari, având un salariu plătit de BOR. Pe lângă acest salariu, pe proiect, acestia vor primi 75% din salariul pe care-l primesc ceilalţi colegi care nu au un alt salariu. Diferenţa de 25% se consideră a fi acoperită din salariul pe care-l primesc ca preoţi);
Spaţii de birou pentru membrii echipei de proiect de la nivel local;
Vehicule pentru transportul acestora în teritoriu, în scopuri legate de proiect, acolo unde acestea există în dotarea eparhiilor şi sunt disponibile (costurile de carburant şi întreţinere urmând a fi acoperite din fondurile proiectului);
Săli pentru seminariile de instruire din cadrul proiectului;
Reduceri aplicate la costurile de masă şi cazare pentru participanţi, în mânăstiri sau alte locaţii aparţinătoare BOR unde se vor desfăşura seminariile de instruire;
Timpul dedicat de membrii comunităţii (membrii comitetelor filantropice, elevi etc) care se implică în activităţile proiectului derulate la nivel de comunitate;
c) Importanţa raportării contribuţiei „în natură”
Această contribuţie trebuie evidenţiată şi raportată finanţatorului pentru a se dovedi că a fost îndeplinită
Preoţii şi profesorii vor avea ocazia să observe nu numai cât de valoroasă e munca lor, inclusiv atunci când e cuantificată în bani ci şi impactul ei real în comunitate.
A raporta această contribuţie nu este „mândrie” ci o dovadă că BOR se implică în mod profesionist în activităţile sociale;
Enoriaşii vor vedea „unde le sunt banii”;
Raportarea înseamnă transparenţă totală.
10. Activităţi post-proiect. Sustenabilitatea.
Angajarea unui număr de cel puţin 75% din membrii echipei de proiect de către structurile eparhiale în cadrul cărora să continue activităţile începute;
Identificarea de noi surse de a finanţa continuarea activităţilor proiectului, pentru a desăvârşi procesul de schimare de atitudine urmărit;
Încurajarea preoţilor şi a profesorilor participanţi la proiect, de a îşi asuma rolul de “agenţi de schimbare” pentru grupul lor profesional şi în comunitate;
Atragerea colegilor lor neparticipanţi la proiect, alături de ei, în activităţi specifice, în timpul proiectului şi după;
Implicarea preoţilor şi profesorilor şi în alte problematici sociale din comunitate folosind tehnicile învăţate şi experienţa acumulată.
11. Rezultate aşteptate
Profesionalizarea participanţilor în elaborarea şi derularea de activităţi de informare, sensibilizare şi prevenire;
Îmbunăţăţirea gradului de implicare voluntară şi a motivaţiei participanţilor: preoţi, profesori, membri ai comunităţii, elevi;
Scăderea nivelului de toleranţă faţă de violenţa în familie;
Diminuarea discriminării faţă de victimele SIDA ;
Consolidarea relevanţei BOR pentru societatea românească.
Dumnezeu nu bate pe nimeni. Dumnezeu nu discriminează pe nimeni.
