Asistenţă religioasă în unităţile bugetare

Pagina Principală > Opera social-filantropică > Biroul pentru asistenţă religioasă > Asistenţă religioasă în unităţile bugetare

ASISTENŢA RELIGIOASĂ ÎN UNITĂŢILE MILITARE

Activitatea de asistenţă religioasă desfăşurată de preoţi în unităţile militare subordonate Ministerului Apărării (M.Ap.), în anul 2007, s-a afirmat ca un element activ, contribuind la eforturile presupuse de apartenenţa la structurile NATO şi realizarea interoperabilităţii eficiente în situaţiile participării la misiunile internaţionale din Afganistan şi Irak.

1. REALIZĂRI ALE SECŢIEI DE ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ DIN CADRUL M.Ap.:

· în colaborare cu Sectorul Social – Filantropic al Patriarhiei Române, s-au organizat examene de selecţionare pentru ocuparea a 4 posturi vacante de preoţi militari;

· preoţii militari şi-au desfăşurat activitatea în conformitate cu planurile elaborate de structurile centrale, au oficiat slujbe şi servicii religioase prilejuite de sărbători religioase şi militare precum şi de evenimente marcante din viaţa unităţilor şi instituţiilor militare de învăţământ, au acordat asistenţă spirituală soldaţilor şi personalului unităţilor, au ţinut expuneri şi prelegeri pe teme de educaţie morală şi religioasă, diferenţiat pe categorii de personal;

· au fost publicate articole în presa militară locală şi centrală, ca şi în publicaţii din afara armatei;

· s-au elaborat studii şi documentare în vederea iniţierii unor proiecte de reglementări privind activitatea de asistenţă religioasă în timp de pace şi în campanie, care se vor concretiza în Normele de înzestrare şi echipare, Statutul preoţilor militari şi crearea unui articol bugetar propriu asistenţei religioase;

· preoţii militari au participat la simpozioane, colocvii, seminarii şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, organizate de diferite instituţii, unde au fost dezbătute probleme specifice asistenţei religioase în structurile militarizate;

· s-au desfăşurat activităţi misionar-pastorale pentru prevenirea abaterilor disciplinare, evenimentelor deosebite, actelor antisociale, în scopul educării tinerilor pentru viaţa ostăşească şi viaţa de familie.

· preoţii şi cadrele Secţiei de Asistenţă Religioasă au participat la activităţile din: Ministerul Apărării, Academia Tehnică, Universitatea Naţională de Apărare, Academia de Înalte Studii Militare, Şcoala Militară de Muzică, Muzeul Militar Naţional, Cercul Militar Naţional, Statele Majore ale categoriilor de Forţe, Cimitirul Ghencea, etc.

· Un preot din Secţie desfăşoară activitate săptămânal cu personalul care asigură paza şi deservirea localului Ministerului Apărării ;

· Parte din preoţii militari au participat la cursurile de învăţare a limbii engleze şi de pregătire în domeniul ştiinţei militare la Universitatea Naţională de Apărarea organizate de către Ministerul Apărării;

· S-a elaborat şi transmis în teritoriu Programul activităţilor specifice sărbătorii Pascale, Înălţării Domnului-Ziua Eroilor şi sărbătorii Naşterii Domnului, precum şi pentru Ziua Drapelului, Ziua Imnului, Ziua Naţională a României, zilele categoriilor de forţe şi ale altor structuri militare;

· S-au finalizat lucrările de construcţie şi amenajare, fiind pregătite pentru sfinţire 4 biserici şi capele (Tulcea, Roman, Craiova, Râmnicu Vâlcea) şi s-au continuat lucrările la altele 9, dintre care menţionăm pe cele de la U.M. 01336 – Zalău, U.M. 01030 Brăila, U.M. 01041 Făgăraş, U.M. 01466 Târgu Jiu, U.M. 01300 Baia Mare, U.M. 02540 Craiova, UM 01261 Piteşti, UM 01189 Botoşani şi U.M. 01026 Bucureşti. De asemenea, au fost întreţinute bisericile de campanie din Irak şi Afganistan, sprijinindu-se totodată construcţia unor monumente funerare şi troiţe ridicate în memoria eroilor şi a militarilor căzuţi la datorie în misiunile desfăţurate la care participă Armata Română;

· Preoţii militari au desfăşurat activităţi de colaborare şi relaţii internaţionale şi au participat la Conferinţa internaţională a capelanilor şefi din ţările membre NATO şi PfP de la Ottawa, Canada (februarie 2007) şi la pelerinajul Internaţional Militar de la Lourdes-Franţa;

· Un grup de preoţi militari au acordat asistenţă religioasă permanentă trupelor româneşti aflate în misiunea de menţinere a păcii din Afganistan şi Irak.

2. ÎNTÂLNIREA ANUALĂ A PREOŢILOR MILITARI a avut loc, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, la Mănăstirea Putna, în perioada 02-05 octombrie 2007, problematica abordată vizând aspecte ale slujirii preoţeşti din spaţiul militar în teatrele de operaţii cât şi din ţară, probleme disciplinare şi de pregătire.

În timpul discuţiilor s-au subliniat probleme şi provocări specifice întâmpinate de preoţii slujitori în unităţile militare, în contextul restructurării Armatei Române, dintre care menţionăm:

· necesitatea existenţei asistentului capelan (cântăreţul) şi iniţierea demersurilor pentru includerea acestora în ştatele de funcţii din timp de pace sau misiune în teatrul de operaţiuni;

· necesitatea înfiinţării funcţiilor de preoţi militari la toate batalioanele sau unităţile care vor efectua misiuni internaţionale, precum şi la spitalele militare din teritoriu;

· introducerea orelor de educaţie religioasă ca parte a pregătirii de luptă;

· modul selecţionării preoţilor care însoţesc trupele în teatrele de operaţiuni;

· perfecţionarea profesională şi specializarea preoţilor care vor activa în unităţile-baza NATO;

· necesitatea elaborării şi introducerii sistemului de evaluare a activităţii şi a criteriilor de notare, prin colaborarea cu organele de resort, bisericeşti şi militare;

· finalizarea manualului preotului militar şi înfiinţarea revistei preoţilor militari;

· stadiul construcţiei sau amenajării lăcaşelor de cult şi elucidarea problemelor de autorizare şi justificare financiară, în funcţie de fiecare caz;

· intensificarea relaţiilor preotului militar cu organele eparhiale şi protopopeşti;

· reglementarea situaţiei preoţilor ale căror funcţii se restructurează, se diminuează sau necesită retragerea la limită de vârstă, prin amendarea Legii 80/1995 pentru prelungirea termenului de retragere cu 5 ani;

· reglementarea de la caz la caz a situaţiei preoţilor ale căror funcţii se restructurează, se diminuează sau necesită retragerea la limită de vârstă prin aplicarea Hotărârii Sfântului Sinod nr. 4195/2005;

· posibilitatea acordării unor distincţii bisericeşti pentru preoţii cu activitate deosebită, evidenţiaţi prin construirea de biserici sau participarea la diverse misiuni, în ţară şi străinătate;

· aspecte disciplinare şi de conduită necorespunzătoare legate de locul şi modul slujirii, respectarea regulamentelor bisericeşti şi militare şi lipsa de implicare în amenajarea spaţiilor liturgice;

· înzestrarea bisericilor şi capelelor cu obiecte de cult şi cărţi bisericeşti şi posibilitatea constituirii unui fond de carte;

În unităţile militare îşi desfăşoară activitatea un număr de 78 preoţi militari ortodocşi, alţi 2 preoţi urmând a fi selecţionaţi pentru posturile vacante de la unităţile militare din Iaşi (U.M. 01564) şi Bucureşti (Batalinul Cimic). În unităţile militare subordonate M.Ap. sunt ridicate un număr de 84 biserici, capele şi paraclise (39 biserici + 45 capele), altele 10 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare (7 biserici + 3 capele).

Având în vedere procesul de restructurare şi modernizare pe care îl traversează Armata României, se impune ca activitatea de asistenţă religioasă să fie susţinută şi sprijinită unitar de către centrele eparhiale, evitându-se situaţiile care dau naştere la precedente şi pot prejudicia stabilitatea şi chiar prezenţa preoţilor în structurile militare; în acest sens, respectarea Statutului Bisericii Ortodoxe Române, a Hotărârilor Sfântului Sinod şi a legislaţiei în vigoare, în ceea ce priveşte recrutarea şi numirea preoţilor, relaţiile de coordonare şi subordonare, statutul bisericilor şi capelelor militare, are rolul de întărire şi consolidare a prezenţei Bisericii în rândul structurilor militare.

ASISTENŢA RELIGIOASĂ ÎN PENITENCIARE

În anul 2007, activitatea preoţilor slujitori în penitenciare poate fi apreciată ca pozitivă, în sensul că, indiferent de piedicile şi situaţiile conflictuale apărute, s-a urmărit o pastoraţie corespunzătoare a celor aflaţi în detenţie în sistemul penitenciar.

Situaţia Serviciului de Asistenţă Religioasă din Ministerul Justiţiei se prezintă astfel:

· după ce la data de 1 august 2005, postul de preot coordonator al activităţilor de asistenţă religioasă din penitenciare a fost desfiinţat de către Ministerul Justiţiei, fără consultarea prealabilă a Patriarhiei Române şi eludându-se prevederile legale în vigoare (art.10-11, Legea nr.195/2000), Patriarhia Română a solicitat în mai multe rânduri soluţionarea acestei situaţii pe cale amiabilă, în termenii prevăzuţi de lege;

· de asemenea, începând cu data de 17 februarie 2006, Ministerul Justiţiei a elaborat şi aprobat, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.610/C-17 febr.2006, un nou regulament privind asistenţa religioasă în locurile de detenţie, abrogând vechiul regulament aflat în vigoare de la data de 15 decembrie 2000; ca şi în cazul deciziilor menţionate anterior, noul regulament a fost elaborat fără consultarea Patriarhiei Române şi nu face nici o referire la preotul de penitenciar - slujitor prezent permanent în instituţie, prezenţa acestuia fiind pusă în acelaşi plan cu a slujitorilor altor culte, ceea ce reprezintă o nouă măsură prin care se urmăreşte limitarea şi îngrădirea prezenţei şi lucrării preoţilor ortodocşi în penitenciare;

· prin Ordonanţa de urgenţă nr. 47/28 iunie 2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, s-a reglementat activitatea preotului de penitenciar, prin introducerea articolului 80 (1) , cu cele doua alineate:

a) Clerului din sistemul administraţiei penitenciare îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile Legii nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;

b) Clerul din sistemul administraţiei penitenciare este asimilat gradelor profesionale ale funcţionarilor publici cu statut special corespunzătoare gradelor militare prevăzute în Legea nr. 195/2000;

· având în vedere că Ministerul Justiţiei nu a găsit nicio cale de rezolvare a situaţiei postului de coordonare, în anul 2006, Patriarhia Română s-a adresat Secretariatului de Stat pentru Culte solicitând alocarea unui post corespunzător pentru Administraţia Patriarhală în care a fost încadrat preotul capelan general, în vederea asigurării continuităţii activităţii de asistenţă religioasă din penitenciare, până la soluţionarea pe cale amiabilă a situaţiei; astfel, activitatea preoţilor din penitenciarele şi centrele de reeducare din ţara noastră a fost coordonată de la Administraţia Patriarhală de către Pr. Consilier Patriarhal Vasile-Adrian Mărginean, cu exercitarea aceloraşi atribuţiuni ale Capelanului general al penitenciarelor;

· în cursul anului 2007, Pr. Consilier a efectuat vizite pastoral-misionare şi de lucru la penitenciarele de la Poarta Albă, Târgşor, Colibaşi, Slobozia, Ploieşti, Giurgiu, Codlea şi a fost delegat la examenele de selecţionatre a preoţilor de la Penitenciarele Giurgiu şi Codlea, organizate de eparhiile de care aparţin;

· s-a ocupat de centralizarea rapoartelor lunare trimise de preoţii capelani;

· cu prilejul sărbătoriri Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, patronii penitenciarelor, la praznicele Naşterii, Bobotezei, Învierii Domnului, precum şi la alte momente importante a participat alături de preoţii capelani la organizarea evenimentelor;

· periodic, a participat la diverse activităţi organizate în penitenciarele Rahova şi Jilava;

· preoţii slujitori în penitenciare au colaborat permanent cu Serviciile de Reintegrare socială ale unităţilor penitenciare;

· s-a acordat asistenţă religioasă şi consiliere spirituală tuturor deţinuţilor care au solicitat;

· s-a respectat programul liturgic şi de asistenţă elaborat în concordanţă cu specificul fiecărei locaţii;

· au fost încadraţi 4 preoţi în posturile vacante de la Centrul de Reeducare Găieşti, Penitenciarele Baia Mare, Giurgiu şi Codlea;

În cele 39 de unităţi penitenciare din România sunt încadraţi 39 de preoţi ortodocşi; la nivelul ţării, în penitenciare sunt ridicate 38 de biserici, capele şi paraclise, altele 2 fiind în construcţie

C. ASISTENŢA RELIGIOASĂ ÎN UNITĂŢILE MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

În anul 2007, asistenţa religioasă în unităţile subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative s-a desfăşurat pe temeiul Legii 195/2000 şi a prevederilor „Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice”; date fiindreorganizările succesive ale aparatului central al ministerului, Secţia de Asistenţă Religioasă a fost mutată la un nivel inferior, în cadrul Centrului Cultural.

Menţionăm că, deşi Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a adresat ministerului o scrisoare prin care se solicită reglementarea în spiritual legii a încadrării secţiei, nici până în prezent nu s-a primit răspuns si nici nu a fost operată vreo modificare pentru restabilirea statutului secţiei în condiţiile prevăzute de lege.

1. REALIZĂRI ALE SECŢIEI DE ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ DIN CADRUL M.I.R.A.

Pe parcursul anului 2007, activitatea Secţiei a fost orientată către găsirea tuturor mijloacelor posibile pentru organizarea şi extinderea asistenţei religioase în unităţile Ministerului, ţinându-se cont şi de posibilităţile bugetare ale ministerului.

· au fost încadraţi 2 preoţi în posturile vacante de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov şi Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica“ Drăgăşani.

· Pentru sprijinirea activităţii preoţilor din unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative s-au efectuat activităţi de îndrumare şi control la: Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (Preot Laurenţiu Niculescu), Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova (Preot Petrişor Cristea), Baza de Aprovizionare şi Deservire a Jandarmeriei Române (Preot Liviu Tudor) şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa (Preot Laurenţiu Oprea).

· S-a acordat consultanţă pentru construcţia şi pictura bisericii „Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş“ de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti şi s-au continuat demersurile pentru finalizarea proiectului de amenajare a viitoarei capele din sediul Aparatului Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

· s-au elaborat materiale cu conţinut religios-moral şi pastoral-duhovnicesc pentru publicarea în revistele ministerului şi difuzarea către unităţile din teritoriu;

· au fost întocmite programele de activităţi pentru Praznicele Împărăteşti si sărbătorile patronilor spirituali ai unităţilor, cu fiecare ocazie fiind rostite cateheze şi predici;

· membrii Secţiei au participat la numeroase emisiuni, cu conţinut religios, ale posturilor de radio, prezentându-se atât problematica pe care o implică slujirea în unităţile militare, cât şi necesitatea extinderii acesteia, în contextul dezvoltării alarmante a infracţionalităţii în unităţile militare;

· pentru a îndeplini latura misionară a activităţii, preoţii din Secţia de Asistenţă Religioasă au susţinut o gamă largă de predici şi cateheze în cadrul întâlnirilor şi misiunilor avute în unităţile ministerului sau în diverse ocazii festive, abordând o tematică amplă şi subliniind necesitatea asistenţei religioase la toate eşaloanele şi categoriile de arme;

· din punct de vedere liturgic-pastoral, preoţii Secţiei de Asistenţă Religioasă au acordat asistenţă spirituală atât angajaţilor ministerului şi militarilor unităţilor vizitate din teritoriu;

· s-au organizat pelerinaje cu personalul unităţilor la mânăstiri şi lăcaşuri reprezentative în vederea cunoaşterii şi valorificării frumuseţilor de tezaur ale Bisericii Strămoşeşti;

· s-au înfiinţat biblioteci cu specific teologic la nivelul unităţilor;

· s-a acordat asistenţă religioasă celor arestaţi preventiv în secţiile de poliţie din Bucureşti: 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 15, 21 şi 22.

· cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului, s-au desfăşurat acţiuni caritabile pentru tinerii de la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Bucureşti şi vârstnicii din Aşezământul Social – Căminul de Bătrâni „Sfânta Mănăstire Pasărea“

· S-au redactat apeluri şi s-au strâns fonduri pentru ajutorarea a patru persoane cu grave probleme de sănătate;

· în ceea ce priveşte activitatea celorlalţi preoţi angajaţi ai ministerului, subliniem urmarea programului liturgic regulat, suplinind, pe cât posibil, şi în unităţi apropiate, într-o bună colaborare cu preoţii din parohii; de asemenea, s-a urmărit intensificarea raporturilor cu centrele eparhiale şi protopopeşti în vederea sporirii activităţii misionar-pastorale.

· Având în vedere situaţia de instabilitate creată prin restructurările succesive din organigrama ministerului, în anul 2007 nu s-a putut desfăşura întrunirea metodică şi de specialitate a preoţilor din structurile ministerului adminstraţiei şi internelor.

În unităţile subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, sunt încadraţi în prezent un număr de 22 preoţi militari, având la dispoziţie 13 biserici şi 21 de capele; de asemenea se află în construcţie sau proiect 6 biserici şi 3 capele.

Pentru ca această activitate să poată fi desfăşurată în condiţii favorabile şi Cuvântul lui Dumnezeu să fie propovăduit militarilor şi cadrelor superioare din aceste domenii, se cuvine a se face demersuri susţinute pentru deblocarea unor posturi şi sprijinirea construirii capelelor, paracliselor şi bisericilor.

Menţionăm că, pe lângă preoţii încadraţi în structurile prezentate, mai sunt un număr de 16 preoţi care îşi desfăşoară activitatea la: SPP, STS, SRI, Parlamentul Românei, Aeroportul Internaţional Otopeni şi în unităţi de învăţământ.

ASISTENŢA RELIGIOASĂ ÎN SPITALE ŞI AŞEZĂMINTELE DE OCROTIRE SOCIALĂ

Situaţia centralizată arată că, în cuprinsul Patriarhiei Române, un număr de 364 preoţi îşi desfăşoară activitatea în spitale şi aşezăminte de ocrotire socială ale statului sau ale Bisericii; dintre aceştia 170 primesc retribuţia lunară prin sistemul de asigurări de sănătate, 54 sunt salarizaţi din fonduri proprii şi cu o contribuţie de la SSC, 59 primesc numai contribuţia de la S.S.C., 25 preoţi sunt salarizaţi exclusiv de către eparhii, în timp ce un număr de 56 preoţi sunt salarizaţi din alte surse.

Există în funcţiune un număr de 236 biserici, capele şi paraclise, altele 28 se află în diferite stadii de construcţie sau amenajare, dar în multe spitale slujbele continuă să fie oficiate în amfiteatre, săli de şedinţă, holuri. Capelele au fost amenajate prin grija ierarhului locului, cu ajutorul conducerii spitalelor şi angajaţilor sau prin strădania preoţilor de spital, sprijiniţi de donatori generoşi.

Menţionăm că şi preoţii de la parohii sprijină asistenţa religioasă din unităţile mai sus amintite, răspunzând solicitărilor, organizând activităţi caritativ-filantropice. Unităţile de ocrotire socială au fost şi în atenţia asociaţiilor umanitare ale studenţilor sau femeilor ortodoxe, care au organizat manifestări spiritual-filantropice, asigurând şi asistenţa religioasă în aceste aşezăminte, prin preoţii misionari salarizaţi din fonduri proprii ale eparhiilor.

Prin întregul program liturgic din duminici şi sărbători sau de peste săptămână, prin administrarea Sfintelor Taine şi ierurgii, prin desfăşurarea de ore duhovniceşti, prezenţa preoţilor în spitale şi aşezămintele de ocrotire socială se dovedeşte benefică atât celor suferinzi, cât şi cadrelor medicale.

Încă sunt evidente acţiunile prozelitiste ale sectelor şi asociaţiilor religioase de tip sectar care continuă să asalteze pe cei bolnavi, de altfel cei mai vulnerabili spiritual.

În condiţiile deficienţelor economice generale care caracterizează ţara noastră, suplimentarea numărului de posturi bugetate prin sistemul asigurărilor sociale este imposibilă acum.

În concluzie, în anul 2007, asistenţa religioasă a fost asigurată în cadrul unităţilor bugetare, pe diferite domenii, de către un număr de 507 preoţi, din care 313 salarizaţi de la bugetul de stat, 138 cu o contribuţie de la S.S.C. sau din fondurile proprii ale eparhiilor şi 56 din alte surse. (Anexa nr.16)

La nivelul ţării sunt ridicate şi amenajate, pentru buna desfăşurare a asistenţei religioase, 403 biserici, capele şi paraclise, alte 50 fiind în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

Îmbinarea activităţii de asistenţă socială cu cea de asistenţă religioasă în unităţile de ocrotire socială şi bugetare a dus şi la contracararea prozelitismului sectar desfăşurat în aceste medii favorabile. De asemenea, prezenţa unor ierarhi în spitale, unităţi de ocrotire socială şi alte unităţi bugetare, în anumite momente ale anului, au constituit modalităţi de consolidare a legăturilor dintre Biserică şi credincioşi.

Având în vedere faptul că o serie de organizaţii civice au desfăşurat acţiuni ostile faţă de prezenţa Bisericii în mijlocul societăţii şi conştienţi fiind de necesitatea extinderii asistenţei religioase în toate domeniile vieţii sociale care depăşesc cadrul parohial, se simte nevoia intensificării atente a tuturor contactelor şi legăturilor pe care Biserica, prin segmentele specializate, le are şi le va avea cu toate forurile responsabile, atât la nivelul statului, cât şi la nivelul privat.